Cetatea Brașovia trona semeață, în vârful Tampei, deasupra Brașovului medieval. Pe platoul orientat spre sud şi coborând spre Şaua Tâmpei şi Valea Cetăţii, Cetatea Brassovia, cum mai apare în vechile izvoare istorice, se întindea pe o suprafaţă de aproximativ 2,3 hectare, iar zidurile-i măsurau o grosime de 1,70-1,80 metri.

„Cetatea Braşovia a făcut posibilă continuitatea locuirii în jurul Tâmpei, în perioada invaziilor tătare şi turce şi a permis comunităţii braşovene să se dezvolte aşa încât, în sec. XV, s-au realizat fortificaţiile de la baza Muntelui Tâmpa, construindu-se Cetatea Braşovului (sau Corona/Kronstadt)”, cităm de pe site-ul AMB.

În anul 2016, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Brașov, Alexandru Stănescu dezvăluia o poveste mai puțin cunoscută în ziua de astăzi. O poveste din Brașov, cu domnitorul Mircea cel Bătrân (n. 1355- d. 1418) în rolul principal. Aceasta a fost preluată de Revista Historia: „Începuturile fortificaţiei sînt prea puţin cunoscute, însă în literatura de specialitate se discută despre datarea cetăţii de pe Tîmpa anterior venirii teutonilor în Ţara Bîrsei, adică înainte de 1211. Ridicarea în piatră a cetăţii de pe Tîmpa atestă din plin rolul ei strategic şi rangul de cetate regală, deoarece numai regele acorda privilegiul de a ridica cetăţi din piatră. Prima atestare documentară a cetăţii datează din 1241, cînd cîteva familii s-au adăpostit între zidurile sale pentru a scăpa de invazia tătarilor. În această cetate a fost găzduită familia domnitorului Mircea cel Bătrîn, în condiţiile în care Ţara Românească fusese invadată de oştile otomane (1395), iar Mircea însuşi fusese nevoit să se retragă în munţi”.

Datorită vechimii şi semnificaţiei acesteia pentru epoca de început a oraşului medieval, Cetatea Brașovia este una dintre cele mai vechi fortificaţii medievale din Ţării Bârsei și unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Brașovului.

Prima menţionare apare într-un document datat cu 16 octombrie 1434. Sursa se referea la un fapt istoric de o mare importanţă pentru locuitorii Ţării Bârsei şi anume invazia turcească din vara anului 1432. După primul atac turcesc, unii din apărătorii oraşului s-au urcat în cetate („castrum ascendentes”). După ce a trecut pericolul, ei s-au întors de la cetate („a castro redeuntibus”).

Ce domnitor român a ordonat demolarea cetății și care a fost motivul aflați de aici.

„În primăvara anului 1455, cetatea era deja demolată dar a rămas in situ întreaga capelă a fortificaţiei cu hramul Sf. Leonhard, aceasta fiind ameninţată cu degradarea din cauza părăsirii ei. De aceea, arhiepiscopul de Strigoniu a încuviinţat demolarea capelei, hotărând ca, în schimb, să fie ridicat un altar dedicat Sfântului Leonhard în biserica parohială dedicată Fecioarei Maria (azi Biserica Neagră)”, scrie în prezentarea proiectului cultural „Cetatea Braşovia – Legenda Braşovului”.

Aflați totul despre Cetatea Brașovia.