Fost antrenor al lotului naţional de atletism între 1975 şi 1988, Silviu Dumitrescu (1925-2021) a fost unul dintre cei mai importanți antrenori de atletism români ai secolului XX. Într-una din cărțile sale, el a descris, în detaliu „efectele cunoscute și mai puțin cunoscute ale alergării”. Sursă de inspirație i-au fost propria-i experiență, dar și învățăturile altor specialiși din sport și medicină. Așadar, să-i dăm cuvântul:

„Majoritatea celor întrebați «de ce alergăm?» răspund foarte simplu că aleargă ca să slăbească sau ca să nu se îngrașe. Răspunsul corect este mult mai complex și uneori este chiar opus credinței generale. De exemplu, este puțin cunoscut faptul că alergarea, în anumite condiții, poate contribui chiar la acumularea de kilograme, totul depinzând de modul cum este folosită. Dacă alergăm și după aceea bem, imediat, sucuri sau răcoritoare dulci și luăm o masă copioasă, fiindcă într-adevăr efortul deschide pofta de mâncare, atunci nu trebuie să fim surprinși că în loc de slăbit ne-am îngrășat.

Se mai știe, mai ales de cei care au practicat alergarea (=joggingul), că acesta relaxează și aduce optimism și poftă de viață. Experiența a dovedit că alergarea poate fi un adevărat medicament cu rezultate spectaculoase în multe, foarte multe boli.

Încă înainte de 1900, un medic vienez anunța că a reușit rezultate excelente în cazurile de depresie recomandând bolnavilor să facă mișcare fizică, în special alergare. În secolul trecut, s-a constatat că prin alergare s-au ameliorat sau s-au vindecat psihoze, dezechilibre endocrine, afecțiuni respiratorii sau ale aparatului cardiovascular. S-au înregistrat, de asemenea, rezultate neașteptate în boli ale aparatului digestiv sau locomotor, ca și în multe afecțiuni reumatismale.

Am reținut părerea unui medic francez, Tissot care spunea încă prin anii 1700: «Mișcarea ca atare poate înlocui orice medicament, dar toate medicamentele lumii nu sunt capabile să înlocuiască influența mișcării». Sau avertismentul academicianului rus N. Amosov, care, prin anii 1970, scria: «Peste 20 de ani, jumătate din omenire va fi bolnavă, iar cealaltă jumătate o va îngriji pe prima».

Alergarea nu este doar un mijloc de tratament al psihozelor sau depresiilor, ci și un excelent mijloc de a crea o stare de bună dispoziție, de optimism și de încredere în forțele proprii, De asemenea, alergările în grup dezvoltă spiritul de colaborare, prietenie, socializare și întrajutorare. Nu în ultimul rând, alergarea contribuie la reglarea greutății corporale”.

Tot în „Alergăm pentru sănătate. Din tainele eforturilor fizice”, ediția a 4-a revizuită și adăugită, ce a apărut le Editura pentru Sport (București, 2017), reputatul antrenor S. Dumitrescu a relatat despre concluziile doctorului Jean-Pierre de Mondenard. Cu o bogată experiență în domeniul fiziologiei efortului și în special a alergării, acesta și-a publicat concluziile asupra efectului practicării alergării, a joggingului, sub titlul „12 rațiuni pentru a alerga”.

Așadar, alergarea:

1. AMELIOREAZĂ PERFORMANȚELE INTELECTUALE
Mai multe studii au demonstrat că alergarea, atunci când este corect practicată, favorizează transportul de oxigen al plămânilor până la teritoriile cele mai adânci ale organismului și provoacă, astfel, o irigare îmbunătățită a creierului.

Jean Ferniot, un apreciat scriitor și ziarist francez, declara: „Plimbarea solitară, dimineața devreme, face plăcută alergarea. Brusc, ideile devin mai clare, imaginile mai colorate, înlănțuirile de idei mai riguroase, cuvintele mai sugestive. Ca și cum inteligența mi-ar veni din picioare”.

2. MĂREȘTE CAPITALUL OSOS
Scheletul organismului este supus continuu acțiunii celulelor care fabrică sau distrug substanțele osoase. Tensiunile provocate de alergare constituie un stimulent necesar menținerii delicate care există între procesele de fabricare sau de distrugere. În plus, densitatea osoasă a celor care ies de trei ori pe săptămână să alerge cel puțin 30 de minute în fiecare ședință este superioară cu 30-40% față de a celor pasivi.

3. PRELUNGEȘTE VIAȚA
Doctorul Ralf Paffenbarger a analizat evoluția a 17.000 de vechi absolvenți ai celebrei Universități Harvard din SUA. După ce a descifrat multitudinea dosarelor, autorul anchetei a estimat că se pot gândi să atingă vârsta de 80 de ani cei care au practicat mișcarea, dându-le un plus de viață superior față de cei care s-au mișcat întâmplător.

Doctorul îl citează pe Alexis Carrel, laureat al Premiului Nobel pentru medicină: „Să adăugăm vieții ani mai curând decât să adăugăm anilor viața”. Și propune să alergăm de plăcere și pentru prelungirea vieții, amândouă în mod egal.

4. DOBOARĂ DEPRESIA
După o experiență a Universității din Wisconsin (SUA) de testare a diferitelor terapii împotriva depresiei, singura care a fost considerată eficientă 100% a fost alergarea. Trebuie adăugat că acest remediu este cunoscut de mult timp. Încă din 1896, doctorul O. Fache susține o teză intitulată: „Despre neurastenie și tratamentul ei prin exerciții fizice”.

5. FORTIFICĂ APTITUDINILE INIMII
Alergarea cu regularitate modifică funcționarea aparaului cardiovascular, ajungând la o stare fiziologică binecunoscută: mărește inima prin contracții extrem de puternice și eficiente și bate mai lent. În fața efortului, această inimă reacționează cu o accelerare moderată, care poate susține mult timp efortul, fără să obosească. După alergare, inima revine rapid la ritmul ei de repaus. Adică, ea produce mai mult lucru, obosind mai puțin.

6. PERMITE PLĂMÂNILOR SĂ RESPIRE DIN PLIN
Munca mușchilor respiratorii va fi diminuată prin micșorarea numărului respirațiilor pe minut datorită unei mai bune umpleri a plămânilor, a unui număr mărit de alveole în stare de funcționare și datorită schimbului de gaze îmbunătățit. Pe scurt, alergarea mărește considerabil capacitatea pulmonară.

7. UȘUREAZĂ TRANZITUL GASTRO-INTESTINAL
Digestia devine mai ușoară, apetitul este mai bun. Cei care aleargă profită mai multe decât alții de ceea ce mănâncă, fiindcă organismul absoarbe complet elementele nutritive din alimentație. În plus, constipația nu este cunoscută de cei care aleargă.

8. FAVORIZEAZĂ SOMNUL RECUPERATOR
Pentru a lupta eficient contra insomniei, alergarea este unul din medicamentele cele mai puțin cunoscute și, totuși, cel mai sigur și cel mai performant. O bună ședință de alergare seara destinde mușchii corpului, care au tendința de a se crispa după activitățile stresante ale zilei. Ea lasă o senzație de oboseală plăcută, eliminând consecințele surmenajului și micile rele care împiedică un somn adânc și odihnitor.

9. REGLEAZĂ DATELE TENSIUNII ARTERIALE
În repaus, tensiunea arterială a alergătorului în formă este inferioară, în jur de un punct, în raport cu un sedentar. Efectul alergării este mai categoric la hipertensivi, cu condiția ca alergarea să fie în alură moderată și sub control medical.

10. NORMALIZEAZĂ GRĂSIMILE DIN SÂNGE
Sângele conține două categorii principale de grăsimi: colesterolul și trigliceridele. Se știe că amândouă măresc probabilitatea de neplăceri cardiovasculare. Exercițiile fizice regulate reduc, uneori categoric, proporția trigliceridelor și a colesterolului rău, în timp ce îl măresc pe cel bun.

11. ASIGURĂ O MAI BUNĂ CIRCULAȚIE VENOASĂ
Prin presiunea ritmică, la fiecare pas asupra tălpii, se favorizează aruncarea sângelui venos spre inimă, ca o pompă. Un fenomen asemănător se întâmplă și cu sângele acumulat în mușchi.

12. MENȚINE PIEPTUL ÎN FORMĂ PLINĂ
A 12-a rațiunea de alerga se referă mai mult la femei, cunoscându-se prin mai multe studii că femeile care fac mișcare sunt mai puțin expuse la cancerul de sân. De asemenea, și problemele legate de ciclul menstrual sunt îmbunătățite la cele care practică alergarea. (credit foto: Miguel A. Amutio/ Unsplash)